Traseul Cicloturistic al Dunării în România

Pentru a evita BĂRĂGANUL am scurtat distanţa Buzău-Călăraşi cu trenul. Anul acesta am pedalat foarte mult pe Traseul Cicloturistic al Dunării şi aveam datoria de a vedea aceasta rută şi în România (cât se poate că nu-i concurs).

La Ostrov am trecut cu bacul şi de acolo am luat Calea Constanţei pe bicicletă.  Pentru mine Dobrogea a rămas din prima clipă un tărâm al aventurii. Sate uitate de modernitate, ariditate ridicată în lipsa copacilor, dar peste toate astea domneşte liniştea. Aici mi-am dat seama că într-o expediţie de acest gen contează mai mult bucuria, speranţa şi libertatea.  Apusurile şi răsăriturile erau cele mai aşteptate momente din zi.

Mulţi m-au întreabat, da… noaptea unde dormi?
Vă prezint răspunsul sub forma unei experienţe memorabile.

Dromaderul şi măgarul vs Românul şi Turcul

Nu departe de satul Murfatlar am intrat în contact cu un vânzător de lebeniţă. Din vorbă în vorbă am ajuns şi la cazare. La discuţie a mai asistat un domn respectabil. Auzind că nu am unde să dorm extrem de bucuros mi-a oferit un loc la el în gheretă. Mai bine spus era prin apropiere o hală imensă cu numeroase pompe pentru irigaţii. După multe discuţii am aflat că paznicul e turc. Trebuie să mai clarific un lucru. La capitolul mâncare stăteam prost şi de multe ori pepenele era doi în unu (hrană şi apă). În consecinţă şi-a împărţit  mâncarea de fasole. Nu uitaţi că fiecare turc în Dobrogea are un măgar  şi un suflet bun. Seara a fost şi una muzicală. Camera pompelor a devenit sală de concerte pentru broaşte. De afară greierii susţineau puternic ritmul. Astfel de clipe îţi oferă şansa să cunoşti culturi străine până atunci.

De la Babadag înspre Constanţa liniştea dispare şi începe goana spre mare. Cum spuneam era vacanţă nu alergătură de la A-B şi pedalam extrem de relaxat.

La Constanţa m-am întâlnit cu Şerban de la Asociaţia Mare Nostrum (trebuie să-i mulţumesc pentru găzduire). Pe el îl ştiam din Tura Internaţională Bucureşti-Belgrad şi am fost bucuros să ne reîntâlnim.

Plecam spre Deltă cu gândul că o să revin într-o toamnă când liniştea se va reinstaura peste zonă. După Mamaia se continuă Euro Velo 6 prin satul Corbu (de aici se poate lua spre Gura Portiţei pe Grindul Chituc ).  În zona aceasta am prins cele mai ridicate temperaturi de până atunci, dar am tras până la cetatea Istria.

Dacă cu o zi înainte am avut probleme cu gradele ridicate din termometru ziua următoare a fost o altă încercare cu vânt din faţă. Efortul ridicat şi deshidratarea (am băut peste 5 litri de apă şi mă simţeam uscat) au făcut ca vacanţa în Deltă să se termine mai repede.

Cu o pauză de câteva zile de refacere treci peste asta ,dar cu portbagajul rupt nu-i aşa uşor. Şi în drum spre Lacul Razim (mi-au spus localnicii că se poate face baie) a picat la datorie unul din suporturi.  Atât de obosit mă simţeam încât am dormit cu sacul de dormit pe izolir.
Două zile mi-au mai trebuit (mai intra la spiţe suportul şi trebuia să-l readuc la normal) să ajung la Tulcea şi de aici la Galaţi cu autocarul .

La Galaţi m-am întâlnit cu un cicloturist francez care mergea la Tulcea, dar tot cu autocarul. Până la plecarea lui am stat la poveşti şi apoi am trecut cu BACUL( sunt mândru că am bon de casă special pentru bicicletă).

Aici am fost găzduit de Andrei (de la Asociaţia Stejarul Către Tineri). Mulţumesc celor de la Rotary Club BISTRIA NOSA că mi-au putut aranja o întâlnire cu cei de la Rotary Club Donaris (le mulţumesc şi lor pentru ajutorul financiar acordat).

După ce am remediat problema la Nea DAN (în glumă mi-a spus că nici când merge la peşti nu are atâta bagaj) am luat drumul Bacăului să mă întâlnesc cu Anton Duma.


Reclame

Comments (1)

Vulcanii Noroioşi

Vulcani noroioşi reprezintă formaţiuni create de gazele naturale.Nămolul format de acestea iese la suprafaţă şi, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând nişte structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieşit la suprafaţă este rece, deoarece vine din straturile de argilă. provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinaţie cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafaţă apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafaţă şi, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând nişte structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieşit la suprafaţă este rece, deoarece vine din straturile de argilă.

Mai multe informaţii legate de Vulcanii Noroioşi pe siteul http://ro.wikipedia.org/wiki/Vulcan_noroios

Lasă un comentariu

Oltenia Subcarpatica

Lasă un comentariu

Parcul Naţional Domogled VALEA CERNEI

ATRACŢII

• Valea Cernei adânca de 300-500m, vizitabila pe toata lungimea, cu pereti calcarosi impresionanti, vai carstice seci, izvoare si cascade cu depunere de travertin, pesteri.
• Paduri de peste 3.000 ha cu Pinus nigra Banatica.
• Pestera Soroniste, cu o denivelare de – 90m atractiva pentru speologia de aventura.
• Pesterile Grota Haiducilor, Ungurului, Grota lui Serban, Alpinistilor, Martel, Lazului si altele cu trasee turistice vizitabile, neamenajate unde pot fi observate numeroase formatiuni, galerii si sali.
• Muzeul de istorie din Baile Herculane si alte cladiri istorice din oras.
• Lacurile antropice Cerna si Iovanu.
• Evenimente si traditii populare în localitatile Baile Herculane, Izverna, Godeanu, Closani.

Mai multe informaţii găsiţi pe siteul , http://turism.cjcs.ro/ro/parcul-national-domogled.php

Lasă un comentariu

Valea Rudăriei sau Rezervaţia Mulinologică Eftimie Murgu

Ansamblul de Mori din Eftimie Murgu – începutul secolului XX

Morile de pe Valea Rudăriei reprezintă o mărturie a tehnicii populare tradiţionale din Banat. Sunt vizitate, în general, de turiştii care se plictisesc de băile termale de la Herculane.

De la şoseaua naţională începe un drum aflat într-o stare deplorabilă. Zona ar putea fi o atracţie turistică, dar lipsa unor minime facilităţi face imposibilă promovarea la nivel internaţional.

Sunt câteva mori înainte de Eftimie MURGU, dar cea mai mare parte  se găsesc la ieşire din sat. Se păstrează într-o vale stâncoasă un număr aproximativ de 20 de mori aşezate de-a lungul cursului apei. Mai mult de jumătate au fost recondiţionate prin 2000 de Muzeul Astra din Sibiu.

Morile funcţionează pe baza unui sistem cu roată orizontală ce reprezintă un precursor al tehnicii moderne de hidrocentrale.

Din păcate unele au fost abandonate şi sunt şanse să dispară.  Odată cu pierderea lor făina îşi va altera gustul.

Oamenii locului spun că-s greu de întreţinut, dar fac parte din brandul local. Să profităm cât mai sunt în viaţă.

Legat de dormit. Nu găsiţi hotel, motel sau pensiune în Eftimie MURGU. Cazarea se poate rezolva cu cortul, dar sunt şi persoane care te primesc în casă. Totul se rezumă la noroc.

Comments (2)

Veloturul României la 700 de km

Din Belgrad (aici puteţi vedea motivul pentru care am pornit din capitala Serbiei, https://victorperdevara.wordpress.com/2009/06/29/danube-by-bike-sau-bucuresti-belgrad/) m-am îndreptat spre NAIDEŞ.

Veloturul României sau întoarcerea acasă pe două roţi

Primele cuvinte primite de la vameşi se refereau la talibani (să am grijă să nu fiu furat, atacat…)şi cum de umblu singur.Am plecat extrem de relaxat  spre Oraviţa pentru că ştiam să evit zonele cu probleme. Face parte din lecţia de supravieţuire pe care o înveţi zi de zi. Să nu campezi în sate sau oraşe. Dacă eşti primit într-o curte atunci singuranţa-i mai mare. Într-o pauză de cumpărături la supermarket roagă-l pe paznic să se uite de bicicletă.

Urcarea de peste 15 km (din centrul oraşului începe şi se termină sus la cucurigu unde nu vezi nimica din cauza brazilor) a fost o grea încercare. Panta depăşeşte în multe locuri 10%. Ritmul susţinut te epuizează în multe situaţii. Trebuie pus accentul pe relaxare. Partea faină-i că efortul e răsplătit cu o lungă coborâre. Moralul revine la normal când adrenalina şi nebunia tinde spre nirvana.

Înainte de Paralela 45 (locul unde am surprins cea mai impresionantă cascadă) treci pe lângă Lucrarea de Doctorat a Elenei Ceauşescu, CRIVINA. Familia unde am stat o noapte mi-a povestit cu groază despre dezastrul ecologic produs timp de cinci ani în zonă (miei născuţi cu malformaţii, brazi care se uscau foarte repede) . „Noroc că s-a oprit la timp” asta a fost vorba multor locuitori.

După Bozoviciu (se vroia în perioada împuşcatului să fie oraş, dar bine că a rămas un sat ancorat în trecut) se află celebra Vale a Rudăriei din satul Eftimie Murgu. O adevărată bijuterie a tehnici care încă mai funcţionează. Nu-i doar un simplu muzeu. Aceste mori fac parte din viaţa oamenilor.

Fiind vreme de ploaie  am reuşit să găsesc pe cineva care să mă primească în casă (în lipsa unei pensiuni  întrebi unde-i de indicat să montezi cortul). A fost o bună alegere că toată noaptea a plouat. În situaţia de faţă dimineaţa te apucă depresia. Trebuie să aştepţi minute bune până se usucă foaia de cort, dar asta face parte din farmecul wild campingului.

Din Eftimie Murgu am plecat spre Herculane.Vântul din faţă, temperatura ridicată  urmată apoi de umiditate crescută îţi testau nivelul de suportabilitate. Mi-am amintit de chinul din aprilie.Şi atunci m-am luptat cu vântul puternic din faţă şi atunci câteva zile.

După ce am pus cortul la Campingul Hercules am plecat să văd staţiunea, să fac o baie ca pensionarii , să gust apa cu propietăţi terapeutice. Pe scurt se poate spune că am fost cobai.

Urcarea spre Godeanu, din Băile Herculane, rămâne unică prin frumuseţea Parcului. Chiar dacă a fost e etapă scurtă de 45 de km cu foarte multe sus/josuri a meritat efortul. Pe bucata asta m-a întrebat o mamaie, da…de-a cui eşti? Greu tare-i să-i explici că stai peste câteva dealuri  prin Ardeal nu departe de Maramureş. M-am mulţumit să-i facă o poză şi să-i spun că sunt român.

În drumul ce leagă Baia de Aramă de Târgu Jiu sunt foarte multe obiective turistice (Padeşul lui Tudor Vladimirescu, Mănăstirea Tismana, Casa Memorială a lui Constantin Brâncuşi). Nu evitaţi monumentele enumerate pentru că aveţi ce vedea. Din punctul meu de vedere pentru a înţelege mai bine sculpturile lui Brâncuşi trebuie să vezi izvorul de inspiraţie, Hobiţa şi împrejurimile.

La Tismana am stat la poveşti cu o familie de rulotişi germani care slavă cerului nu aveau idei SF despre ţara noastră. Chiar dacă erau pentru prima dată în România şi-au făcut o impresie bună. O fază amuzantă de reamintit. Pe hărţile lor apărea parcarea din faţa mănăstirii drept camping. Cei drept că buda-n sine era la standarde europene.

Pentru mine agitaţia se traduce prin sufocare.

La Târgu JIU Nimerisem tocmai în timpul unui festival  şi mă simţeam ca maimuţa pe litoral. În consecinţă am făcut câteva poze  şi am plecat din Târgu JIU cu speranaţa că data viitoare o să fie un moment mai prielnic de vizitare.

Spre Râmnicu Vâlcea puteam merge pe şoseau principală, dar traficut sufocant nu-ţi oferă decât nervi, oboseala şi regrete. La  recomandarea lui Radu Mititean am pedalat prin  Oltenia Subcarpatică ( Novaci, Baia de Fier, Polovragi). Drumul în mare parte intră în categoria celor judeţene (prost întreţinute). Fotografiile surprinse, în schimb, demonstrează frumuseţea peisajului.

Ajuns la Râmnicu Vâlcea m-am întâlnit cu  Bârlan Florin de la Clubul Rotary  care mi-a înmânat materialele primite de la sponsori (Rotary Club Bistriţa Nosa).  Am mai schimbat o vorbă cu Ion Preoţescu (pasionat de cicloturism în trecut şi în prezent de caiac). În final am campat la Ostroveni, cel mai mizerabil camping. Aici cuvintele respect, curăţenie şi civilizaţie fac parte dintr-o altă poveste (mai europeană). Data viitoare mă duc la primul HOTEL BOSCHET-COCHET (varianta românească de wild camping) de lângă Vâlcea. Acolo am parte măcar de linişte.

Traseul a continuat apoi prin Curtea de Argeş unde am vizitat lucrarea lui Manole (am uitat să întreb unde-i Ana zidită ). Trans-ul (măreţia lui atrage numeroşi cicloturişti) fiind aproape m-am întâlnit cu un cicloturist olandez care făcea o expediţie lungă (până în China cu întoarcere acasă prin America). Aşa-i când omul se plictiseşte şi are chef de avenTURĂ.

Dacă pâna acuma gradul de dificultate a fost acceptabil a urmat distracţia pe porţiunea Curtea de Argeş-Câmpulung Muscel.

Au fost şase sus/josuri incredibile care mi-au pus la grea încercare psihicul. Pantele în unele cazuri depăşeau 10% , dar coborârile rapide au compensat timpul alocat urcării.  Seara am dormit în curtea Mănăstirii Negru Vodă din Câmpulung Muscel .  E foarte fain locul de întins cortul. Vorbeşti cu un călugăr dacă poţi să dormi. Dacă dă semne că nu se poate spui că laşi buletinul. Că nu am unde să fug. Sunt om serios. Apelând la diferite fraze bine construite poţi câştiga repede teren.

Coborârea până la Târgovişte a mai ridicat moralul afectat de căldura, de urcările lungi. Fiind puţin obosit am făcut o pauză de două zile. În timpul acesta am vizitat oraşul şi împrejurimile.

Pentru a ajunge la Buzău sunt două variante. Prima-i pe ruta Piteşti-Buzău şi a 2-a pe la Moreni-Băicoi-Vălenii de Munte şi de aici ajungi la drumul ce leagă Buzăul de Braşov. Pare mai lungă ultima variantă, dar nu ai probleme cu traficul greu. Alegând această variantă am văzut Micul Trianon, Casa Memorială „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte, Vulcanii Noroioşi şi multe peisaje care mi-au adus amintiri de neuitat.

Comments (2)

EXPEDITIA CICLOTURISTICA „VELOTUR 2009” LA START


EXPEDITIA CICLOTURISTICA „VELOTUR 2009” LA START
– 4500 km pe bicicleta prin toate zonele Romaniei –

Miercuri 1 iulie 2009 ia startul expeditia cicloturistica „VELOTUR 2009”, in cadrul careia, timp de opt saptamani, vor fi strabatuti pe bicicleta peste 4500 de kilometri de sosea prin toate zonele Romaniei – Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Ardeal, Crisana, Oas, Maramures si Bucovina.

Coordonatorul actiunii este Victor Perdevara, unul dintre cei mai tineri si activi membri ai Clubului de Cicloturism „Napoca” ce are deja un palmares cicloturistic remarcabil prin tara si peste hotare, fiind abia intors de la o tura cicloturistica de-a lungul Dunarii de la Bucuresti la Belgrad.

Traseul propus trece, printre altele, prin Oravita, Baile Herculane, Targu Jiu, Craiova, Ramnicu Valcea, Curtea de Arges, Campulung Muscel, Targoviste, Buzau, Slobozia, Calarasi, Vama Veche, Constanta, Tulcea, Bacau, Piatra Neamt, Gheorghieni, Miercurea Ciuc, Brasov, Bâlea Lac, Sibiu, Blaj, Rosia Montana, Campeni, Beius, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Bistrita, Borsa, Câmpulung Moldovenesc, Radauti, Suceava, Borsec, Reghin, Sighisoara, Medias, Teius si se finalizeaza la Cluj-Napoca.

Vor fi trecute peste 20 de pasuri de altitudine, vizitate numeroase obiective turistice naturale si culturale si verificata acuratetea hartilor existente, starea cailor de comunicatie si adecvarea infrastructurii de cazare si alte servicii pentru turismul pe bicicleta, in vederea actualizarii planului de Retea Nationala de Trasee Cicloturistice din Romania (RNTCR), la care Clubul de Cicloturism „Napoca” lucreaza peste un deceniu.

Printre obiectivele expeditiei se mai numara si promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport ecologic cu rol recreativ, promovarea unui stil de viata activ si sanatos, a interesului pentru cunoasterea si protectia patrimoniului arhitectonic si natural al Romaniei si pentru dezvoltarea turismului activ nemotorizat.

Actiunea este sponsorizata de Ascensor Advertising si Rotary Club Bistrita-Nosa. Va fi o tura neasistata, in sensul ca nu va exista masina de insotire, intreg echipamentul urmand a fi transportat de participanti pe biciclete, innoptarea se va face in cort iar masa va fi preparata si servita cu mijloace proprii.

Mai multe detalii despre tura vor fi postate pe blogul https://victorperdevara.wordpress.com iar la final se vor organiza prezentari publice de imagini in Cluj-Napoca, Bistrita si in alte orase.

VICTOR CONSTANTIN PERDEVARA
coordonator proiect – tel. 0749-525696

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836

Comments (2)

« Newer Posts · Older Posts »