Archive for Arhitectură şi cultură

Valea Rudăriei sau Rezervaţia Mulinologică Eftimie Murgu

Ansamblul de Mori din Eftimie Murgu – începutul secolului XX

Morile de pe Valea Rudăriei reprezintă o mărturie a tehnicii populare tradiţionale din Banat. Sunt vizitate, în general, de turiştii care se plictisesc de băile termale de la Herculane.

De la şoseaua naţională începe un drum aflat într-o stare deplorabilă. Zona ar putea fi o atracţie turistică, dar lipsa unor minime facilităţi face imposibilă promovarea la nivel internaţional.

Sunt câteva mori înainte de Eftimie MURGU, dar cea mai mare parte  se găsesc la ieşire din sat. Se păstrează într-o vale stâncoasă un număr aproximativ de 20 de mori aşezate de-a lungul cursului apei. Mai mult de jumătate au fost recondiţionate prin 2000 de Muzeul Astra din Sibiu.

Morile funcţionează pe baza unui sistem cu roată orizontală ce reprezintă un precursor al tehnicii moderne de hidrocentrale.

Din păcate unele au fost abandonate şi sunt şanse să dispară.  Odată cu pierderea lor făina îşi va altera gustul.

Oamenii locului spun că-s greu de întreţinut, dar fac parte din brandul local. Să profităm cât mai sunt în viaţă.

Legat de dormit. Nu găsiţi hotel, motel sau pensiune în Eftimie MURGU. Cazarea se poate rezolva cu cortul, dar sunt şi persoane care te primesc în casă. Totul se rezumă la noroc.

Comments (2)

Casele săseşti din Dumitra

Dacă treci prin satul Dumitra cu siguranţă întâlneşti urmele saşilor şi nepăsarea românilor.

Lasă un comentariu

O formă de agroturism la Dealul Corbului

Tradiţia încă mai joacă un rol  important în lumea satului românesc. Sunt locuri în ţara noastră unde modernitatea şi luxul nu fac parte din viaţa cotidiană. Ţara Lăpuşului cunoscută publicului larg prin vocea lui Grigore Leşe poate fi un exemplu în acest sens. Nu vreau să mă pierd în descrierea întregii zone. Fiecare aşezare participă la întreg puzzle-ul numit Maramureş. Doresc să îmi îndrept atenţia spre satul Dealul Corbului care face parte din comuna Vima Mică.

Cum ajung?
Localitatea Copalnic Mănăştur se află la jumătatea drumului ce leagă Baia-Mare de Târgu Lăpuş.  În centrul comunei  cauţi un panou uriaş SAPARD (dacă ai spirit de observaţie îl găseşti foarte uşor). Proiectul european urmăreşte reabilitarea drumului ce leagă Copalnic Mănăştur de Dealul Corbului.

Odată ajuns ai impresia că te afli într-o aşezare montană prin distribuirea risipită a caselor. Distanţele mari nu sunt văzute ca un dezavantaj. Fiecare familie are la dispoziţie un mijloc de transport. Intimitatea lor îi foarte bine conturată.

Pădurea deasă a fost înlocuită cu meri, peri şi-n special pruni. Atmosfera creată (la prima vedere pare o staţiune pomicolă) îţi dă impresia că horinca ţine loc de apă.

Perioada recomandată pentru o vacanţă reuşită e sfârşitul verii. Cazarea în general nu-i o problemă. Contează ,în schimb, foarte mult pretenţiile noastre.

Pentru iubitorii naturii variantele sunt generoase. Poţi să-ţi montezi cortul sub un prun şi dimineaţa găseşti musafiri, cosaşi. O noapte (în şură sau afară) de arometerapie în fân te încarcă cu amintiri de neuitat. Pasionaţii de astronomie au ocazia să facă seri de observaţie pe un izopren sau într-un hamac.

La mica înţelegere se poate negocia pentru o cameră rustică. Preţul cerut în general e foarte mic. Oamenii sunt extrem de ospitalieri , eşti văzut ca un membru al familiei.

O vacanţă la Dealul Corbului acoperă numeroase pasiuni. Pescarii îşi pot demonstra măiestria pe malurile râului Lăpuş. Dacă ai avut fir întins te alegi cu scobari, beldiţe, lipani şi nu numai. Tot aici o plimbare prin Cheile Lăpuşului şi o baie lângă Şura Dracului (un mal scobit de furia apelor îţi dă senzaţia că se deschide o peşteră) te desprinde de viaţa agitată a marilor oraşe.

Fiecare gospodărie e o părticică din muzeul satului. Şura veche acoperită cu paie, găbănaşul (pe vremuri se ţineau alimentele, cerealele, murăturile, gemurile), cuptorul unde şi astăzi se mai coace pâinea pe vatră aşteaptă vizitatorul să le cunoască.

dsc04265dsc04367

După o lungă plimbare bunătăţile casei nu trebuie evitate. Plăcinta coaptă pe plită, papricaşul din ardei şi smântănă, horinca îţi arată savoarea bucătăriei tradiţionale româneşti.

Seara la lumina unui foc de tabără poţi cunoaşte lengendele din zonă.  O plimbare prin lumea strigoilor, ielelor, oamenilor transformaţi în lup te face pentru o noapte vânător de fantome.

Dacă ai norocul să ajungi în perioada “Taberei Naţionale de Arte Preluca” (prima ediţie a fost în perioada 18-24 august a.c ) te întâlneşti cu personalităţi din lumea teatrului(Mihai Ignat), folkului(Emeric Imre, Magda Puşcaş, Ducu Hotima, grupul UNDE), artelor. Totul stă sub semnul improvizării: scena e înlocuită cu şura sau prispa, recitări de poezie la lumina lanternelor şi multe alte improvizaţii care dau farmec evenimentului.

 Vacanţele tradiţionale fac parte din viaţa noastră. Ne aducem aminte de copilărie, refacem legătura cu natura iar într-un final ne întoarcem cu forţe proaspete în furnicarul numit oraş.

Lasă un comentariu

Biserica Reformată din Şintereag

Lasă un comentariu

Plâng zidurile la Jelna.

Biserica din satul Jelna a fost construită la sfârşitul secolului XIV(1482) în stil gotic târziu. Turnul de apărare a fost ridicat în jurul anului 1560. Nava bisericii este refăcută-n 1770 în stil baroc. Arcele bolţilor se termină-n piese sculptate extrem de rafinat (bolţile gotice se mai văd şi azi) .

Pictura din interior a fost acoperită şi a rămas sub tencuială. După plecarea saşilor(1944) biserica s-a degradat treptat. La începutul anilor 80 a căzut acoperişul iar în 1992 momentul istoric intră-n atenţia Direcţiei Monumentelor.

Comments (2)

Villa Demetri de ieri, Dumitra de azi.

Localitatea Dumitra e situată-n imediata apropiere a Bistriţei. În trecut era cunoscută ca Villa Demetri. Metter Demeter(colonist german) fiind cel care acordă acest nume aşezării.

Turnul clopotniţă, monument istoric, a fost construit în anul 1488 ca turn de apărare.
A primit în timp denumirea de „Turnul Slăninilor”. Într-o încăpere specială era ţinută sub cheie şi păzită slănina. Motivele erau legate de raţionalizare şi incendiile ce izbucneau frecvent pe vremuri.
În turn se află trei clopote de valoare.
Clopotul mare numit şi Clopotul lui Rareş(Petru Rareş) datează din secolul XV. A fost găsit în secolul trecut,îngropat, în Dealul Târgului.

Comments (1)