VeloTurul României Bacău-Bâlea Cascadă

Zilele petrecute în Dobrogea m-au afectat din punct vedere fizic.  Pentru a putea ajunge acasă pe bicicletă aveam nevoie de câteva zile de pauză. Nu vroiam să forţez şi am decis să merg cu trenul până la Bacău unde m-am întâlnit cu Anton Duma care făcea ultimele pregătiri pentru Turul Europei.

Startul s-a dat din satul natal Valea Mare. Anton a reuşit să împărtăşească pasiunea pentru frumos şi unui consătean, Celestin. Împreună am plecat spre întâlnirea anuală a bicicliştilor care se desfăşoară la începutul lui august. Locul de întâlnire-i la poalele Transfăgăraşanului.

Din motive legate de siguranţă evit europenele şi pedalez pe drumuri secundare, judeţene, naţionale. Vroiam să simt atmosfera grupului şi am lăsat pentru câteva zile pretenţiile.

Când faci parte dintr-un grup ambiţia şi devotamentul e mai ridicat. Aceste lucruri sunt necesare pentru a putea parcurge distanţe lungi. Reuşeşti să-ti faci norma stabilită, dar nu mai ai timp să relaţionezi.

Mi-a plăcut, cât am fost singur, să schimb o vorbă cu cineva. Acuma totul s-a transformat într-o alergătură.

În Prima zi am ajuns la poalele pasului Oituz.

Înainte de monta cortul aveam nevoie de o baie rece şi râul Oituz mi-a oferit acest lucru. În general nu folosesc săpun, şampon când mă spăl într-un râu. Trebuie să rămâi ecologist şi atunci când eşti în contact cu natura.

Pasul Oituz-Târgul Secuiesc-Reci

Am decis ca în următoarea zi să ne întâlnim pe traseu şi să pedalăm fiecare în ritmul său (eu mai încet, Celestin şi Anton într-un ritm mai susţinut).  Prima oprire a fost în Târgul Secuiesc unde am mâncat cea mai bună supă cremă de fasole. Apoi am căutat într-un second ceva haine pentru biciclişti.

Seara am pus cortul la campingul din Reci unde am spălat rufele murdare.

Reci-Braşov-Codlea-Făgăraş (110)

În a 3-a zi am pedalat împreună până la Braşov. Eu aveam chef de vizitat şi stat iar Anton cu Celestin de alergat. După ce am admirat Piaţa Sfatului, Biserica Neagră şi o parte din centru mi-am propus să mă prindă noaptea la Făgăraş (noroc cu neamurile).

După 110 km făcuţi într-o zi m-am simţit anesteziat şi mergeam în reluare până la Cârtişoara. Efortul a fost răsplătit cu două zile de pauză şi relaxare într-un râu de munte.

4 comentarii »

  1. ionut said

    Am rasfoit blogul, frumos. Felicitari,camarade, pt tot

  2. perdevara said

    Multumesc pentru apreciere. Incerc sa fac un blog mai altfel…

  3. armin said

    imi plac foarte mult posturile tale – sper sa citesca cat mai multi si sper sa se urca cat mai multi pe biciclete. pozele sunt foarte reusite.

  4. perdevara said

    Ma bucur ca ai facut o vizita pe blogul meu. Traiesc cu speranta ca pot motiva pe cineva. Eu am reusit sa fac cu un echipament acceptabil 4000 de km. Cu un mic ajutor financiar si o conditie fizica acceptabila. Cicloturismul e pentru toti cei care iubesc aventura si adrenalina.

RSS feed for comments on this post

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: