Posts Tagged case rustice

Pe valea Arieşului…

În zilele de 19 respectiv 20 martie am fost împreună cu câţiva colegi din Clubul Montan Apuseni la o tură scurtă prin ținuturile comunei Sălciua (pentru persoanele interesate există un site bine documentat).

Ce m-a impresionat?

Fiecare zonă uimeşte călătorul prin farmecul locului. Pe valea Arieşului am avut ocazia să văd mândre case de vară acoperite cu paie. Timpul, din păcate, e necruţător cu aceste momumente.  În mod normal degradarea îţi dă o stare de nemulţimire, revoltă. Muşchiul, care invadează acoperişul din paie, integrează şi mai mult şura în peisaj.  Să nu se înţeleagă că sunt de acord cu părăsirea lor, dar nici cu recondiţionarea fără chibzuinţă.

dsc_6285

dsc_6317

La baza Bedeleului izvorăşte această frumoasă cascadă.

dsc_64721

Contrast

Cascada de la Vânătările Ponorului

În aşteptarea mugurilor.

Şura veche.

Mulţumesc lui Mihai Udvar pentru poze.

Comentarii (2)

O formă de agroturism la Dealul Corbului

Tradiţia încă mai joacă un rol  important în lumea satului românesc. Sunt locuri în ţara noastră unde modernitatea şi luxul nu fac parte din viaţa cotidiană. Ţara Lăpuşului cunoscută publicului larg prin vocea lui Grigore Leşe poate fi un exemplu în acest sens. Nu vreau să mă pierd în descrierea întregii zone. Fiecare aşezare participă la întreg puzzle-ul numit Maramureş. Doresc să îmi îndrept atenţia spre satul Dealul Corbului care face parte din comuna Vima Mică.

Cum ajung?
Localitatea Copalnic Mănăştur se află la jumătatea drumului ce leagă Baia-Mare de Târgu Lăpuş.  În centrul comunei  cauţi un panou uriaş SAPARD (dacă ai spirit de observaţie îl găseşti foarte uşor). Proiectul european urmăreşte reabilitarea drumului ce leagă Copalnic Mănăştur de Dealul Corbului.

Odată ajuns ai impresia că te afli într-o aşezare montană prin distribuirea risipită a caselor. Distanţele mari nu sunt văzute ca un dezavantaj. Fiecare familie are la dispoziţie un mijloc de transport. Intimitatea lor îi foarte bine conturată.

Pădurea deasă a fost înlocuită cu meri, peri şi-n special pruni. Atmosfera creată (la prima vedere pare o staţiune pomicolă) îţi dă impresia că horinca ţine loc de apă.

Perioada recomandată pentru o vacanţă reuşită e sfârşitul verii. Cazarea în general nu-i o problemă. Contează ,în schimb, foarte mult pretenţiile noastre.

Pentru iubitorii naturii variantele sunt generoase. Poţi să-ţi montezi cortul sub un prun şi dimineaţa găseşti musafiri, cosaşi. O noapte (în şură sau afară) de arometerapie în fân te încarcă cu amintiri de neuitat. Pasionaţii de astronomie au ocazia să facă seri de observaţie pe un izopren sau într-un hamac.

La mica înţelegere se poate negocia pentru o cameră rustică. Preţul cerut în general e foarte mic. Oamenii sunt extrem de ospitalieri , eşti văzut ca un membru al familiei.

O vacanţă la Dealul Corbului acoperă numeroase pasiuni. Pescarii îşi pot demonstra măiestria pe malurile râului Lăpuş. Dacă ai avut fir întins te alegi cu scobari, beldiţe, lipani şi nu numai. Tot aici o plimbare prin Cheile Lăpuşului şi o baie lângă Şura Dracului (un mal scobit de furia apelor îţi dă senzaţia că se deschide o peşteră) te desprinde de viaţa agitată a marilor oraşe.

Fiecare gospodărie e o părticică din muzeul satului. Şura veche acoperită cu paie, găbănaşul (pe vremuri se ţineau alimentele, cerealele, murăturile, gemurile), cuptorul unde şi astăzi se mai coace pâinea pe vatră aşteaptă vizitatorul să le cunoască.

dsc04265dsc04367

După o lungă plimbare bunătăţile casei nu trebuie evitate. Plăcinta coaptă pe plită, papricaşul din ardei şi smântănă, horinca îţi arată savoarea bucătăriei tradiţionale româneşti.

Seara la lumina unui foc de tabără poţi cunoaşte lengendele din zonă.  O plimbare prin lumea strigoilor, ielelor, oamenilor transformaţi în lup te face pentru o noapte vânător de fantome.

Dacă ai norocul să ajungi în perioada “Taberei Naţionale de Arte Preluca” (prima ediţie a fost în perioada 18-24 august a.c ) te întâlneşti cu personalităţi din lumea teatrului(Mihai Ignat), folkului(Emeric Imre, Magda Puşcaş, Ducu Hotima, grupul UNDE), artelor. Totul stă sub semnul improvizării: scena e înlocuită cu şura sau prispa, recitări de poezie la lumina lanternelor şi multe alte improvizaţii care dau farmec evenimentului.

 Vacanţele tradiţionale fac parte din viaţa noastră. Ne aducem aminte de copilărie, refacem legătura cu natura iar într-un final ne întoarcem cu forţe proaspete în furnicarul numit oraş.

Scrie un comentariu

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.