Thomas mi-a propus să dorm în patul matrimonial şi astfel cortul a rămas neatins. Pentru a evita un posibil conflict cu gazda vroiam să simulez că am dormit în cort(mai aproape de răsărit), dar mi-am dat seama că-i prea obositoare mutarea. Ideea-i că îi greu să te cerţi prin semne şi prin înjurături universale (degetul mijlociu).
La Kalocsa am rămas singur şi nu m-am gândit să o iau spre Szeged (în două zile eram la Timişoara). Doream să îmi respect până la capăt traseul propus (Belgradul era la 400 de km).
Nu mai aveam mult şi părăseam Ungaria.
După 15 de zile pot spune că-i o destinaţie de vacanţă ieftină. În ciuda faptului că puţină lume vorbeşte engleză te poţi descurca prin semne până pică fisa.
Aici Lada-i maşina poporului. Nu de puţine ori am văzut cum bijuteria familiei era cârpită pe marginea drumului.
Părerea mea despre mersul de unul singur….
Când pedalezi în natură singurătatea se confundă cu libertatea.
Până la urmă schimbul intercultural contează la finalul expediţiei şi mai puţin că ai mers singur.
Seara târziu, la 20 de km de Baja, am campat lângă Dunăre şi tot aici o vulpe a servit fără teamă pateu cu pâine (mi-am făcut curaj să înfrunt inamicul doar cu frontala).
