Dupa o noapte de neuitat (Dragos, gazda noastra, a pus pentru o noapte apartamentul la dispozitie) am plecat in jur de ora 10 spre Szeged.
Mult soare si foare putine caminoane am avut pana la iesirea din tara (Cenad). Au inceput sa apara semnele de interzis cu bicicleta pe drumurile europene, dar pana nu se gaseste o alternativa tot pe acolo vom merge.
Pe sensul de iesire banda era goala. Toata lumea sarbatorea Pastele Ortodox acasa nu in Ungaria.
Vamesii s-au uitat la pasapoarte sa vada de unde suntem si unde mergem. O tantii de acolo mi-a spus foarte mirată, de la Bistriţa…cu bicicleta?! Ma intreb cum ar fi aratat fata ei daca-i prezentam traseul.
Habar nu aveau ca banda de biciclisti e la mai putin de 200 m de ei si uite asa in mare parte pe pista ciclabila am pornit spre Szeged.Recomand sa evitati portiunea asta – Mako-Szeged. Pista de biclisti o ia cativa km pe aratura, dar cu un MTB treba-i uşoară.
Odata ajuns in Ungaria iti dai seama cat de departe-i Romania de cultura european. In Szeged pistele pentru biciclisti si toata infrastuctura visata de biciclistii romani e bine dezvoltata. Maine vom vizita al patrulea oras din Ungaria si ne vom decide pe unde o vom lua spre Balaton.
